Ce are nume predestinat, e unsuros, miroase ingrozitor vara, e mereu plin la ore de varf si trece prin masini stationate la semafor?
E crudul adevar pe care il vedem in fiecare zi, trecem pe langa el sau adeseori ne urcam in el. Un adevarat tanc elvetian utilizat in stil romanesc a facut victime si a socat iesenii. Am vazut zeci de stiri pe aceasta tema, toate din unghiuri diferite. Un unghi a fost insa omis. Nu a fost intrebat niciun vatman cam cat de greu este sa tii pe sine un tramvai in conditiile in care liniile sunt jalnice, penele de curent sint ceva la ordinea zilei, traficul este infernal in orele de varf iar soferii iti apar de nicaieri in fata vizorului. Cam cate riscuri isi asuma un vatman cand ia in primire la 5 dimineata un tramvai vechi de peste 30 de ani? Cam cat de greu ii este sa lucreze cand nu are asigurat nici macar minimum de confort, nici macar o sticla cu apa sau o usa care sa il apere de frig si curent? Oare cum reuseste sa conduca prudent si incet atunci cand are de facut o norma pe zi care este inscrisa pe foaia de parcurs la capatul liniei? La ce stres este supus ori de cate ori apare o defectiune tehnica? La ce probleme de coloana sa se astepte pe la 50 de ani?
La ce dosar penal sa se astepte atunci cand, stresat de toti factorii enumerati mai sus isi spun cuvantul si omul nu reuseste sa reactioneze in timp util, sau daca reuseste nu-l ajuta nici sina defectuoasa, nici panta inclinata, nici tramvaiul uzat? Cum mai poate trai cu oameni pe constiinta din cauza sistemului si nu din cauza lui? La intrebarile astea ar trebui sa afle raspuns cei care desfasoara ancheta. Asta daca nu sunt cumva preocupati sa bage gunoiul sub pres.
O sa mi se raspunda “nu-i obliga nimeni sa faca meseria asta. Ok, sa nu se mai faca lumea vatman sau sofer de transport public. Atunci cine va mai transporta sute de mii de ieseni zilnic?
Personal ma astept la solidaritate din partea tuturor vatmanilor. Oricaruia i se putea intampla.
